Andreea (40 ani), părinte: „Am observat că fetița mea de 13 ani se închidea în ea, era retrasă, tăcută, nu mai ieșea din casă. Am încercat de multe ori să vorbesc cu ea, să aflu ce se întâmplă .. într-o seară a izbucnit în plâns și mi-a spus că un coleg a convins-o să îi trimită o fotografie mai ..personală. Mai târziu, poza a ajuns pe grupuri, și la alți copii din clasă.Atunci mi-a spus că nu mai vrea să meargă la școală. Eram disperată și eu, nu știam ce să fac . Ce poți să faci?.”
În primele șapte luni ale anului 2025, linia de raportare esc_abuz, unicul punct civil de contact unde se pot raporta anonim materialele online cu abuzuri asupra minorilor, a raportat 16.212 materiale CSAM (Child Sexual Abuse Material) către IGPR. Într-o proporție covârșitoare, imaginile sunt generate chiar de către copii și adolescenți, cel mai probabil sub presiunea manipulării, a șantajului emoțional sau a promisiunilor false. Prin comparație, pe tot parcursul anului 2024 au fost procesate 19.369 de materiale cu caracter dăunător pentru copii. Dintre acestea, 84% reprezintă materiale generate chiar de către minori, majoritatea lor (99%) înfățișând persoane de gen feminin.
Organizația Salvați Copiii lansează campania „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, care își propune să atragă atenția publicului asupra dimensiunii fenomenului și să promoveze conștientizarea impactului psihologic și social al distribuirii imaginilor intime ale minorilor. Mai mult, campania își propune să aducă în față posibilitatea raportării conținutului explicit cu minori găsit online, în mod anonim, pe www.oradenet.ro, la linia esc_Abuz.
Campania realizată de Rogalski Damaschin a fost construită în jurul unui concept creativ cu care adolescenții să rezoneze și care arată o altă rută de acțiune. Rama devine un laitmotiv, fiind instrumentul care indică dacă o imagine ar trebui văzută de ceilalți: mesajul transmis, acela că o fotografie care n-ar putea fi pusă într-o ramă nu trebuie transmisă mai departe, este unul care educă și pune pe gânduri. Conexiunea cu arta a fost naturală în acest context, iar utilizarea picturii Nașterea lui Venus de Boticelli a fost o aluzie creativă la tipul de conținut adesea distribuit online.
Una dintre modalitățile prin care a fost ilustrat mesajul campaniei este un clip video cu care adolescenții se pot identifica ușor, disponibil aici: https://youtu.be/rVYabh6Tro4. Tocmai pentru că ne-am dorit să îi inspirăm, personajul feminin are în această poveste o poziție de putere. Pentru că scopul nu a fost să o portretizăm ca pe o victimă, am creat o perspectivă care să încurajeze adolescentele, cu un mesaj clar: poți oricând să alegi să răspunzi inteligent acestui tip de cereri și să dovedești că ești cu un pas înainte.
Campania va fi susținută printr-o serie de acțiuni în social media, dar și offline, pentru a atrage atenția asupra fenomenului, a evidenția caracterul ilegal al producerii și distribuirii acestor materiale și, mai ales, pentru a oferi soluții și a încuraja raportarea abuzurilor.
Responsabilitatea nu se oprește la momentul în care fotografia este trimisă, ci continuă prin fiecare persoană care alege să o dea mai departe sau să o păstreze. Riscul psihologic trăit de copii în astfel de situații este devastator: rușinea, vinovăția și frica se transformă adesea în anxietate, depresie, retragere socială și chiar gânduri de autovătămare. Pentru un adolescent a cărui identitate este în formare, circularea unei fotografii intime devine o traumă greu de gestionat și o povară care îi poate afecta încrederea în sine și relațiile viitoare.
