Sistemele juridice din tarile din intreaga lume se incadreaza in general intr-una din cele doua categorii principale: sistemele de drept comun si sistemele de drept civil. Exista aproximativ 150 de tari care au ceea ce poate fi descris ca fiind un sistem de drept civil, in timp ce alte aproximativ 80 de tari au un sistem de drept comun (common law).
Principala diferenta dintre cele doua sisteme este aceea ca in tarile de drept comun, jurisprudenta – sub forma unor „carti drept” cu opinii judiciare — are o importanta capitala, in timp ce in sistemele de drept civil, predomina codificarea. Dar aceste diviziuni nu sunt atat de clare pe cat ar putea parea la prima vedere. De fapt, multe tari folosesc un mix de caracteristici din sistemele de drept comun si drept civil. Intelegerea diferentelor dintre aceste sisteme necesita mai intai o intelegere a fundamentelor lor istorice.
Sursa originala a sistemului de drept comun poate fi regasita in monarhia engleza, care obisnuia sa emita ordine formale numite „mandate” atunci cand trebuia sa faca dreptate. Deoarece aceste mandate nu au fost suficiente pentru a acoperi toate situatiile, instantele de judecata au fost in cele din urma stabilite pentru a asculta diverse plangeri si pentru a elabora metode adecvate de solutionare a disputelor, bazate pe principii echitabile, stabilite din mai multe surse de autoritate (cum ar fi dreptul roman si dreptul natural). Deoarece aceste decizii au fost colectate si publicate, a devenit posibil ca instantele sa caute cazuri precedente si sa le aplice in cazurile actuale. Si astfel s-a dezvoltat dreptul comun.
Pe de alta parte, dreptul civil poate fi identificat pentru prima data in codul de legi compilate de imparatul roman Iustinian in jurul anului 500. Prin drept civil se intelege acea ramura de drept ce reglementeaza relatiile social-patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si/sau juridice ce se afla pe pozitii de egalitate juridica, chiar si atunci cand una dintre parti este statul. Dreptul civil este un obiect de studiu pentru mai multe discipline de invatamant decat cele denumite „drept civil”, cum ar fi dreptul international privat si dreptul familial.
Dreptul civil este subiect pentru numeroase carti drept. Acestea includ o jurisprudenta bogata si variata, creata pe fondul aplicabilitatii generale a dreptului civil. Totodata vor face referire si la domeniul dreptului familiei, din materia obligatiilor civile, a prescriptiei extinctive, a cartii funciare sau a fondului funciar.