La 4 februarie 1821, Tudor Vladimirescu organiza tabăra de panduri, călăreți și oaste populară la Țânțăreni, la granița dintre Gorj și Dolj, nu departe de Filiași și la circa 40 km nord-vest de Craiova. Tabăra era organizată pe criterii militare, cu gărzi permanente, pază cu sentinele, pregătirea militară pe unități și subunități a celor aproape 10 000 de oameni din tabără.
Cu ajutorul lui Petrache Poenaru, Tudor Vladimirescu a ales drumurile spre București, a decis pregătirea de rampe pentru poduri mobile pentru traversarea pe apă, a încercat să estimeze situațiile de evitat în vederea drumului spre București. Acest drum trebuia făcut când Comitetul de Oblăduire ar fi dat semnalul adică atunci când trupele rusești ar fi dublat trupele eteriste care erau la Iași. Numai că Alexandru Ipsilanti a devoalat intenția Rusiei de a se implica și atunci țarul a dezavuat mișcările română și greacă. Comitetul de Oblăduire a cerut lui Tudor să anuleze mișcarea, numai că el a continuat, ridicând tabăra la 28 februarie, pornind spre București unde a ajuns la 20 martie 1821.
Tabăra de la Țânțăreni este așadar prima școală militară românească de front. Grație pregătirii de acolo, pandurii au putut înfrânge rezistența răzleață a unor boieri pe parcursul drumului spre București și a intrat în Capitală, pe actuala Cale a Rahovei, până la Dealul Mitropoliei și Dealul Cotrocenilor.
The post Tabăra de la Țânțăreni-prima tabără militară românească modernă appeared first on Stirile Olteniei.
