Între Grecia și Turcia din 1917 până în 1923, s-a desfășurat un conflict care a rezultat cumva din Primul Război Mondial. Grecia guvernată de Elefterios Venizelos urmărea să obțină teritoriile locuite de greci din Anatolia, inclusiv Constantinopol și Smyrna (Marea Idee), iar turcii conduși de Kemal Ataturk să asigure independența Turciei republicane și să schimbe Tratatul de la Sevres.
La finalul verii lui 1922, Marele Incendiu de la Smyrna a dus la izgonirea grecilor din Smyrna, una din marile catastrofe umanitare din istoria conflictelor armate.
Așa s-a ajuns la acordul (Convenția) de la Lausanne, Elveția semnat la 30 ianuarie 1923 de schimbare a grecilor din Turcia cu turcii din Grecia. Excepție au făcut turcii din Salonic și grecii din Constantinopol/Istanbul care au rămas pe loc.
Istoricul Apostolos Patelakis din Salonic, născut și format la Craiova scrie că aproape 1,3 milioane greci din Asia Mică veniseră deja în Grecia înainte de 1923, în contexul dezastrului de la Smyrna/Izmir. Practic Convenția a dus la venirea în Grecia a altor 190 000 greci din Asia Mică în timp ce din Grecia (Macedonia și Tracia) au plecat 355 000 turci care au ajuns în Asia Mică. Astfel, conform înțelegerii bilaterale din 1923, la Constantinopol au rămas circa 125 000 greci iar în Salonic și în Tracia au rămas 110 000 turci și musulmani.
The post 30 ianuarie 1923 – acordul greco-turc privind schimbul de populație de la Lausanne appeared first on Stirile Olteniei.