Ultima săptămână a fost una plină de informații cu privire la activitățile pe care Ucraina le-a făcut în jurul canalului Bîstroe. Dat fiind faptul că această regiune este una cu un puternic impact istoric, este foarte important să înțelegem care este utilitatea ei în raport cu țara noastră și, în același timp, care sunt drepturile și responsabilitățile celorlalte țări. Din lipsa acestor informații, în ultimele zile au apărut foarte multe declarații eronate, care pot afecta capacitatea de înțelegere și de estimare a pericolului de către populație. Rămâi alături de noi și descoperă tot ceea ce trebuie să știi despre canalul Bîstroe, pentru a fi la curent cu știrile reale cu privire la acest subiect!
Care este istoria canalului Bîstroe?
Din punct de vedere tehnic, canalul Bîstroe reprezintă un curs de apă a cărei localizare se află pe teritoriul Ucrainei. Regiunea aferentă este Odesa care, la rândul ei, are o istorie destul de complexă și plină de neînțelegeri. Lungimea canalului Bîstroe se întinde pe 170 km și este important de menționat faptul că face legătura dintre Dunăre și Marea Neagră.
Utilitatea canalului Bîstroe este aceea de a fi folosit în mod activ pentru irigarea agriculturii, alături de o utilitate activă în ceea ce privește producția de energie hidroelectrică.
Însă, istoria ne amintește faptul că întocmai canalul Bîstroe a fost gândit drept un proiect prin care Ucraina poate să își reia navigația. În anul 1997, Prorva a fost colmatat, ceea ce a făcut ca și Ucraina să rămână fără canalul de apă adâncă. Drept soluție pe termen scurt, țara a început să folosească canalul Sulina românesc, care însă solicita un preț ridicat din partea Ucrainei pe care îl plătea României. Tocmai din acest motiv, Ucraina a pus bazele unui proiect prin care își poate redeschide navigația, și care era planificat să fie finalizat în anul 2008.
Canalul Bîstroe este un subiect extrem de sensibil nu doar în ceea ce privește securitatea regiunii, ci mai ales latura politică. Din acest motiv, este des utilizat în discuțiile politice, fiind un element folosit pentru schimbarea percepției populației.
În luna iunie a anului 2011, Ucraina a primit un avertisment cu privire la faptul că activitățile sale încalcă Convenția de la Espoo. Ulterior, România, în parteneriat cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au solicitat oficial Ucrainei să nu continue proiectul, întrucât acesta afectează în mod direct ecosistemul Deltei Dunării.
Unde este localizat canalul Bîstroe?
Un alt aspect important de precizat cu privire la această regiune importantă din Europa se rezumă la poziționarea canalului Bîstroe. La rândul său, acesta este gândit să facă legătura între Marea Neagră și Dunăre, fiind însă construit în Ucraina, respectiv în Regiunea Odesa.
Care este interesul României în ceea ce privește interferența Ucrainei în canalul Bîstroe?
Aparițiile în mediul public a diverselor informații cu privire la activitățile Ucrainei în Bîstroe au condus la diverse păreri expuse public și folosite în discursuri politice. În realitate, țara noastră este mult mai interesată de situație din perspectiva impactului asupra mediului înconjurător. În același timp, anumite activități și măsuri introduse de autoritățile din Transnistria pot afecta inclusiv calitatea apei, având un impact negativ asupra sănătății publice din țara noastră. În această categorie intră construcția de baraje și diverse lucrări hidrotehnice.
Mai mult decât atât, România a fost la unison cu Republica Moldova, a cărei poziție a solicitat identificarea unei soluții politice în ceea ce privește conflictele recente. Această solicitare prevede și necesitatea de a rezolva problemele existente într-un mod pașnic și pe termen lung.
Ce activități au fost cu adevărat derulate de Ucraina cu privire la canalul Bîstroe?
Pe parcursul acestei săptămâni, România a expus public faptul că are îngrijorări în ceea ce privește lucrările de dragare la canal derulate de Ucraina. Dat fiind faptul că acest segment este foarte important pentru țara vecină, au fost solicitate clarificări cu privire la afirmația Ucrainei de săptămâna anterioară, prin care a spus oficial faptul că pescajul navelor care traversează canalul au acum o adâncime de 6,5 metri, de la 3,9 metri.
Acest lucru este unul destul de problematic, întrucât zona face parte din patrimoniul mondial UNESCO și poate afecta fauna și flora din Delta Dunării.
Potrivit completărilor aduse de oficialii din Ucraina, această modificare reprezintă o adâncire operațională și nu o nouă construcție, nefiind o acțiune care să genereze efecte secundare. La ora actuală, canalul Bîstroe este utilizat de țara vecină pentru a transporta cereale, întrucât accesul la porturile de la Marea Neagră a fost extrem de limitat din momentul invaziei Rusiei.
Ce eforturi se fac la momentul actual?
La nivel internațional, se dorește găsirea unui acord în ceea ce privește utilizarea și gestionarea acestui canal, pentru ca întreaga activitate să fie benefică ambelor părți.
The post Tot ce trebuie să știi despre canalul Bîstroe și neințelegerile din ultima perioadă dintre România și Ucraina appeared first on Stirile Olteniei.